Localitatea COMUNA : ACATARI

    Prima atestară documentară a satului reşedinţă de comună –Acăţari-este din 1497.

    Denumirea localităţii dealungul secolelor a evoluat în următoarele forme:1497 Achusfalwa,1548 AkosfalVa,1567 AkVasfalVa,1575 AkosffalVa,1694,Akosfalva,1839 Akosfaloau,1850 Akosfalou,1854 Akosfalău,azi Acăţari-Akosfalva.

               Comuna pînă  la 1876 a aprţinut de Scaunul Mureş,de la 1876-1925 şi între 1940-1944 Comitatului Mureş-Turda,între 1925-1940 şi 1945-1950 de judeţul Mureş,între 1950-1968 de Rigiunea Mureş Autonomă Maghiară,iar de la 1968 pînă în prezent de judeţul Mureş.   

     Suprafaţa totală a comunei este de 7.409 ha din care teren agricol 5486 care se compune din: 3662 ha arabil, 1186  ha păşuni naturale şi fîneţe naturale.Teren forestier există în suprafaţă de 1651 ha,iar restul pînă la suprafaţa totală este format din grădini,curţi şi construcţii.

                  În comună există  1717 clădiri,1933 locuinţe şi 1732 gosdodării cu o populaţie stabilă de 4568 locuitori.

Aşezare geografică şi relief

            Comuna Acatari   face parte din judetul  Mures , este situata in centrul judetului  si  este marginita de urmatoarele comune :

            -la  nord : comuna   Corunca

            -la  vest  : comuna   Crăciuneşti

            -la  sud   : comuna   Bălăuşeri

            -la  est    : comuna   Păsăreni 

            Teritoriul comunei Acăţari se situează pe ambele maluri ale cursului mijlociu al pârâului Niraj şi valea acestuia, la o distanţă de aproximativ 12 km de municipiul reşedinţa de judeţ -Tîrgu Mureş, cu o altitudine medie de 345 m.

            Aşezare: - latitudine nordică: 460 29’25.67’’

                           - latitudine estică:   240 45’49.70’’ 

Relieful este o zonă colinară  mai mult sau mai puţin împădurită cu lunca majoră şi terasele în general plane ale râului Niraj.

     Datorita pozitiei  geografice , a configuartiei  naturale a terenului  , cu un  cadru  natural  specific zonei  colinare in care  o pondere mare o detine lunca majoră şi terasele  ,sursa  de potential  deosebit, comuna Acatari   s-a dezvoltat  pe ambele maluri  ale pârâului Niraj  ,de-a lungul  drumului Europea E-60 şi drumului  Judetean nr. D 151 care asigură legătura cu oraşele    şi comunele  învecinate .

            Caracteristicile pedologice ale solului : Soluri brune de pădure argilo-iluviale pseudogleizate 12,27%,Soluri brune de pădure nediferenţiate textural 0,34%,Soluri brune de pădure carbonatate secundar 3,79%,Soluri podzolice argilo-iluviale pseudogleice 13,97%,Soluri foarte puternic şi excesiv erodate şi soluri balane de coastă (Regosoluri) 25,64%,Pseudorendzine levigate şi soluri negre de fâneaţă levigate 7,07%,Smolniţe levigate 3,18%,Soluri aluviale şi deluviale carbonatice 17,33%,Soluri aluviale gleizate şi semigleizate 11,59%,Soluri gleice de luncă 1,85%,Terenuri degradate complet de ravene, ogase şi alunecări 2,07%

                Localitati infratite:

Din Ungaria: Kisfalud, Repcevis, Mihalyi, Denesfa, Edve, Varosfalu, Beled (www.beledhivatal.eu)

Din Belgia: Kasterlee (www.kasterlee.be), colaboreaza cu localitatea Murgesti 

             Reţeaua hidrografică :

Comuna Acăţari este străbătut de  - părâul Niraj şi canalul Veţca.

            Părâul Niraj este un părâu afluent râului Mureş, ce izvoreşte din munţii Gurghiului la o altitudine de 1239 metri, ceea ce străbate la est şi vest comuna Acăţari prin satele Murgeşti Acăţari şi Stejeriş.

- lungimea pe porţiunea ce străbate com. Acăţari este de: 6.000 m

- Debit normal: 5 mc/s

- Vârf istoric:   80 mc/s

Canalul Veţca: este un canal afluent părâului Niraj, în partea stângă a acestuia cu vărsarea în Niraj în zona comunei Gheorghe Doja.

            - lungimea pe porţiunea ce străbate comuna Acăţari: 4.000 m

            - Debit normal: 0,4 mc/s

            - Vârf  istoric:       7 mc/s

    Afluenţii Canalului Veţca:

1. Pârâul Oaia : izvorând din partea sudică a comunei,acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Suveica,Găieşti şi Văleni, străbătând intravilanul acestor localităţi.

Lungimea este : 17000 m

Debit normal:      0,5 mc/s

Vârf istoric :           8 mc/s

                  2.Pârâul Gruişor: izvorând din partea Sud-Vestică a comunei, acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Corbeşti şi Gruişor, străbătând intravilanul acestor localităţi

 Lungimea este: 6300 m

 Debit normal:     0,3 m/s

 Vîrf istoric:        6,5 m/s

                    Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi:In comuna Acăţari majoritatea populatiei   este formata  din cetăţeni  de etnie maghiară  (   87 %)

                        Structura populaţiei pe etnii,limbă maternă,religie este prezentată în anexa nr.1

Căile de transport

            Reţeaua de drumuri: 

Reţeaua de căi ferate ;calea ferată îngustă Tg-Mureş-Sovata,neelctrificată,neexploatată.

                        Forma de proprietate:Căile Ferate Române

 Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea;gaz şi electricitate

            Reţea electrică de înaltă tensiune-satele Roteni,Murgeşti,Acăţari

            Conductă magistrală de gaz metan-zona Stejeriş-Gruişor

Dezvoltarea economică :

            Datorită  poziţiei geografice comuna a devenitun loc important pentru investitori.

 În cursul anului 2010 s-a început extinderea fabricii de cabluri Romcab SA,investiţie de 12,3 milioane de euro.

            Firma SC Şurtec SRL a început cumpărarea terenurilor pentru extinderea activităţi.

            Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură:

          - industrie şi comerţi :

                                nr.  unităţi industriale                                                           

           97 Societăţi Comerciale                              

                                                               20 Asociaţii fam. şi pers.fizice 

            Principalele firme cu sediul/punctul de lucru din comuna Acăţari sunt prezentate în anexa nr.2

- agricultură :  

                     Activitatea de bază a populaţiei   este agricultura prin cele două  activitaţi  de bază :cultivarea plantelor si creşterea animalelor atât pentru  consum propriu  cât  si pentru  comercializarea excedentului 

               Terenurile sunt lucrate în mod individual,existând 2 Societăţi    Comerciale şi 3 persoane autorizate în acest scop 

            Conform Recensământului general agricol  situaţia  terenurilor din  comună  se prezinta  astfel :

            Situaţia centralizatoare a terenurilor şi animalelor  este următoarea:

            In ceea ce priveste intravilanul localităţii  ,acesta se prezintă astfel :